MOȘTENIREA ORTODOXĂ A UNGARIEI și INERȚIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ! (partea II-a)

Descoperirea Bisericii Ortodoxe a lui Hierotheus, la Alba Iulia – dezinformare, manipulare si minciuni !

În anul 2011, un grup de arheologi conduşi de către Daniela Marcu-Istrate au descoperit, “întâmplător”, după alte surse, în urma defectării unei conducte de alimentare cu apă, a PRIMEI Biserici Ortodoxe din România, dar şi a PRIMEI Biserici Ortodoxe din spaţiul Est – European !

Știrea a fost preluată și distribuită în ziare și pe net, declarațiile pro și contra crescând ca și intensitate și diversitate, după care s-a așternut tăcerea peste descoperire, iar Biserica acoperită cu un strat gros de pământ !

Ciudat este faptul că arheologii menționează, în declarațiile lor, că biserica a fost descoperită întâmplător.

Fapt care însă, nu este chiar așa !

Se pare că la noi anumite interese politice duc la promovarea minciunii, manipulând cetățeanul de rând prin informații false și contradictorii.

Voi reveni asupra acestui lucru după ce voi prezenta, pe scurt, istoricul descoperirii întâmplătoare (?!) a Bisericii Ortodoxe de la Alba Iulia, din anul 2011 ?!.

Locul descoperirii este în Alba Iulia, în faţa Catedralei Romano-Catolice, monument aflat în zona interioară a Cetăţii Vauban.

Catedrala Romano – Catolică “ Sfântul Mihail” din Alba Iulia

“În aprilie 2011, în faţa Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia a fost descoperită o absidă despre care s-a spus că ar fi o biserică din secolul X. Declaraţia a fost făcută de dr. Daniela Marcu Istrate, conducătorul cercetărilor arheologice.” (informaţii de pe net)

Absida bisericii ortodoxe

Absida bisericii descoperite avea ziduri groase de 1,1-1,2 m: ".... extrem de mult pentru o biserică medievală timpurie. Biserica avea dimensiuni mari, chiar foarte mari. Avea o elevaţie (înălţime) impresionantă, fiindcă pentru o elevaţie mai mică erau suficiente ziduri de 70-80 cm. (...) Bănuim că aceasta poate fi biserica construită de principele Gyula, care l-a adus pe episcopul Hierotheus la întoarcerea de la Constantinopol, unde fusese creştinat. Sunt multe discuţii dacă Hierotheus a fost la Alba Iulia sau dacă a fost în regiunile de dincolo de Tisa. O parte importantă din specialişti consideră că, totuşi, aici a fost acest sediu şi sperăm peste câteva luni să putem argumenta şi tranşa acest fapt istoric, în sensul că aceasta este biserica lui Hierotheus, databilă deci la jumătatea sec. X", a declarat Daniela Marcu-Istrate în conferinţa din aprilie a.c. (2011).

"Contextul stratigrafic al descoperirii ne-a determinat să afirmăm că biserica a fost construită în intervalul cuprins între mijlocul secolului X (n.a. - anul 950) şi anul 1.050; posibil este o ctitorie a principelui Gyula, creştinat la Constantinopol. Nava bisericii este un pătrat, iar în zona centrala se află fundaţiile a 4 stâlpi care susţineau o cupola, poate un mic turn. Acest plan în formă de cruce greacă înscrisă este specific arhitecturii bizantine", se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de la Alba Iulia.

Lucrările arheologice din faţa Catedralei Romano-Catolice sunt foarte importante, dacă ne gândim că din sec. VI până în a doua jumătate a sec. X nu sunt urme ale creştinismului: sunt câteva sute de ani de gol în ceea ce priveşte informaţiile istorice, arheologice.
Cercetările de la biserica lui Gyula se vor încheia în 13 august 2011, ruina bisericii urmând a fi acoperită şi marcată la suprafaţa terenului.”

“A fost descoperită cea mai veche biserică creştină din Transilvania, veche de peste 1.000 de ani. Arheologii au descoperit, în interiorul cetăţii Alba Iulia, ruinele celei mai vechi biserici creştine din Transilvania şi câteva sute de morminte din perioada medievala.

Coordonatorul lucrărilor de cercetare, arheologul Daniela Marcu Istrate, a declarat, vineri, că zidurile bisericii au fost descoperite în timpul unor lucrări de reabilitare a infrastructurii şi a reţelelor de apă şi canalizare din interiorul cetţăii din Alba Iulia, informează Antena 3. Cu această ocazie, arheologii au descoperit zidurile unei biserici creştine şi, după cercetarea întregii ruine, au stabilit că aceasta este cea mai veche biserică creştină din Transilvania, de tradiţie bizantină, construită în jurul anului 1000.

În aceeaşi zonă au fost descoperite şi 400 de morminte din perioada medievală, iar scheletele din interiorul acestora vor fi cercetate la Institutul de Antropologie al Academiei Române,după care vor fi reînhumate. Este o clădire sub influenţa arhitecturii bizantine şi va reprezenta un element important în descifrarea prezenţei Bizanţului în teritoriile de la nordul Dunării", a spus Daniela Marcu Istrate. “ (net)

Plan fotografic al zonei descoperirii (partea iniţiala a descoperirii !?)

Interesant este faptul că fotografiile făcute atunci la faţa locului au fost cenzurate. De ce ?; şi de cine ?; … nu ştim. Însă ulterior Dl. Ec. Ion Străjan, într-un articol postat pe:

http://www.dacoromania-alba.ro/nr55/adevarul_istoric_alba_iulia.htm

va evidenţia realitatea descoperirilor făcute.

Plan fotografic al zonei descoperirii (partea de început a descoperirii !?)

Dimensiunea săpăturilor în ansamblul lor

Detaliu absidă + fundații corp biserică.

Părerea specialiştilor în arheologie va fi una tranşantă legat de excepţionala descoperire făcută.

„Arheologul Daniela Marcu Istrate a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că ruinele au fost descoperite în faţa Catedralei romano-catolice din Alba Iulia în timpul unor lucrări de reabilitare a zonei interioare a Cetăţii Vauban. Ea a adăugat că ruinele aparţin unei biserici medievale timpurii care ar putea fi cel mai vechi lăcaş creştin din Transilvania şi în care ar fi slujit episcopul Hierotheus, care a avut misiunea de a creştina populaţia din această zonă, în jurul anului 950.” (informații de pe net)

„Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei a declarat pentru TRINITAS TV: „Această descoperire extraordinară confirmă existenţa şi continuitatea poporului român pe aceste meleaguri. De asemenea, confirmă existenţa unei vieţi bisericeşti organizate, legate de Constantinopol, datorită importanţei istorice, economice şi strategice a acestui oraş amplasat în bazinul mijlociu al Mureşului.

Arheologii cred că biserica de secol X a fost cel mai probabil reşedinţa episcopului Hierotheus, adus la Alba Iulia din Bizanţ, pentru a creştina populaţia de aici. Din punctul de vedere al specialiştilor, aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a unor vestigii de Ev Mediu realizată în Cetate în ultimul secol.” (informații de pe net)

Însă pentru a nu deranja prea tare părerea unor concetăţenii de-ai noştri, se începe imediat manipularea şi dezinformarea publicului, practic încercându-se să se distragă atenţia de la ruinele descoperite.

„Potrivit sursei citate, arheologii nu au reuşit încă să stabilească cu exactitate vechimea bisericii, însă bănuiesc că biserica ar putea fi cea construită de principele Gyula, creştinat la Constantinopol şi întors în această zonă cu episcopul Hierotheus, dar nu exclud nici varianta ca lăcaşul de cult să fi fost ctitorit în jurul anului 1000 de regele Sfântul Ştefan.

“Putem spune, deşi nu am cercetat-o în întregime, că este un monument istoric de o valoare excepţională“, a afirmat Daniela Marcu Istrate.” (informaţii de pe net)

Interesant este faptul că dacă inţial, arheologii care au lucrat la descoperirea ruinelor au afirmat, în mod concret, că ruinele sunt vestigii ale unei biserici creştin - ortodoxe, fundată de către principele Iuliu cel Bătran şi Episcopul Hierotheus, ulterior își retrag afirmaţiile, pentru a lansa ipoteza că „posibil” (?!) biserica a fost ctitorită de regele Ștefan cel Sfânt al Ungariei.

Cui anume nu a convenit prima ipoteză a arheologilor ??!

O alta afirmaţie, de altfel foarte pertinentă a arheologilor, se va dovedi însă un bluf de mari proporţi.

„Ea (D-na. arheolog Daniela Marcu Istrate, n.n.) a spus că în perioada următoare vor continua lucrările de cercetare a zonei şi în urma acestora specialiştii în Evul Mediu vor reuşi să adune mai multe informaţii despre ruinele descoperite.” (informații de pe net)

Nu la mult timp de la descoperire, ruinele vor fi acoperite cu pământ, iar pământul însămânţat cu gazon verde,... Dumnezeu s-o conserve !

Binenţeles că vina este a firmei Corint, care executa lucrarile de restaurare în Cetate, după cum se specifică obsesiv, pe NET ! (?)

Însă, ca deobicei, noi românii nu cunoaștem bine legile, darmite istoria. Conform legilor româneşti, orice firmă de construcții care descoperă un artefact este obligat să anunţe oficialităţile statului, pentru ca arheologii să-și poată face treaba, iar orice lucrări de construcții în situl respectiv sunt suspendate până la dispoziţia ulterioară a Autorităților Statului Român !!!

Cine a dispus ca ruinele să fie acoperite cu pământ :

• Primăria Muncipiului Alba Iulia ?;
• Consiliul Judetean Alba Iulia ?;
• Prefectura Alba – Iulia ?;
• Biserica Ortodoxă ?;
• Biserica Romano-Catolică ?;
• Guvernul Romaniei ?;
• Preşedenția României ?.

Sunt întrebări la care nu putem răspunde, precum nu putem răspunde cititorilor noștri la ceea ce a fost îngropat cu bună ştiinţă, sub iarba verde de acasă, la Alba Iulia.

De obicei, cel îngropat este pomenit măcar printr-o cruce,... spre ruşinea oficialităţilor locale sau de stat, NU EXISTĂ NICI MĂCAR O PLĂCUŢĂ care să indice că sub gazonul pe care stai să priveşti catedrala romano-catolică este îngropată una din dovezile istorice ALE IDENTITĂŢII, EXISTENŢEI ŞI CONTINUITĂŢII POPORULUI ROMÂN ÎN TRANSILVANIA ŞI ÎN TOATĂ ŢARA ROMÂNEASCĂ !

Cine este interesat ca această dovadă să fie trecută sub tăcere ?

De ce specialişti în arheologie şi istorie tac ?

Vă voi răspunde: DESPRE EXISTENȚA UNEI BISERICI ORTODOXE ÎNGROPATE ÎN FAȚA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ALBA IULIA SE ȘTIA CEL PUTIN ÎNCĂ DIN ANII 60-70 !

Cercetătorul Radu Heitel, care a efectuat între anii 1960 – 1980 săpături în Cetatea Vauban, avea să-și publice rezultatele descoperirilor arheologice, în anul 1981, în revista Materiale și Cercetări Arheologice, XV, editată de Muzeul Județean Brașov.

În articolul "Săpături arheologice din așezarea de la Alba Iulia", Radu Heitel scrie foarte clar despre existența unei biserici ortodoxe amplasată în fața Bisericii Romano-Catolice: „.....din a doua jumătate a secolului al IX-lea existând și monumentul ecleziastic de origine bizantină identificat ca atare de noi și cunoscut în urma publicațiilor noastre sub numele de rotonda de la Alba Iulia”, prezentând spre lămurire și o schiță cu amplasamentul acesteia.

Se observă foarte clar poziționarea Bisericii Ortodoxe, după schița lui Radu Heitel, pe terenul din fața Bisericii Romano-Catolice, locul celebrei descoperii din 2011 !

Radu Heitel menționează în scrierea sa că această biserică ortodoxă ar fi fost demolată undeva pe la sfârștiul secolului al XII-lea, datorită construirii noilor lăcașuri de cult romano-catolice.

Interesant este faptul că această descoperire a lui Radu Heitel a fost cunoscută și dezbătută de către specialiști încă din anii’ 80. Alexandru Madgearu, într-un articol intitulat "Misiunea episcopului Hierotheos în contextul diplomatiei bizantine", scrie foarte bine documentat despre această descoperire: „Alt argument invocat petru teoria amplasării în Transilvania este rotonda descoperită sub actuala catedrală catolică de la Alba Iulia. Autorul săpăturilor, Radu Heitel, urmat de alți arheologi și istorici < R. Theodorescu, M. Rusu, G. Petrov, H. Ciugudean > a legat acest monument de instalarea lui Hierotheus în cetatea condusă de Gyula .... O opinie diferită a fost susținută de I. Bona, C. Balint, K. Mesterhazy, B. Kristo și P. Iambor. Ei au atribuit rotonda altui Gyula, mutat din regiunea Tisei în Transilvania după anul 971, momentul când revenirea administrației bizantine la Dunărea de jos a stimulat contactele religioase și relațiile cu imperiul.”

Este normal ca specialiștii maghiari menționati de Alexandru să conteste posibilitatea existenței unei biserici ortodoxe la Alba Iulia, iar argumentele lor să fie atât de PUTERNICE, încât însuși Alexandru Madgearu se raliază opiniei lor : „Este posibil ca acest conducător <Gyula> să fi avut centrul de putere în locul actualului oraș Gyula (Giula) din comitatul Bekes. Cea mai veche denumire atestată este Julamonostora, care se poate referi la o mănăstire dispărută, construită în timpul misiunii lui Hierotheos. În apropiere, la Fovenyes, s-a descoperit o rotondă din secolul al XI-lea, eventual al X-lea.... Ca episcop, Hierotheos avea nevoie de o biserică, dar putea fi capela privată a conducătorului care domnea la Alba Iulia. Desigur, existența unei biserici episcopale la Alba Iulia, ridicate pe la mijlocul secolului al X-lea, nu poate fi exclusă, dar aceasta încă nu s-a descoperit.” (?!?).

Iată cum ne zăpăcește dl. Madgearu: nu s-a descoperit biserica, dar există rotonda în imediata apropiere a Bisericii Romano-Catolice, Gyula ar fi avut centrul de putere în Comitatul Bekes, pe când cronicile maghiare specifică foarte clar că Gyula a fost voievod de Alba Iulia!

De ce istoricii noștri acceptă teoria impusă de cercetătorii maghiari și nu numai că Gyula ar fi fost un oarecare șef de trib maghiar, când în Cronica Pictata se scrie foarte clar că: „Gyula cel Tânăr fusese dușmanul ungurilor din Pannonia și el nu a încetat să-i atace pe unguri„ !.

De ce termenul de Tourkia, folosit de către administrația bizantină este atribuit Câmpiei Pannonice, când în opera lui Constantin Porphyrogenetul, împărat bizantin între anii 913 – 959, Tourkia este regiunea străbătută de râurile Tisa, Timiș, Mureș și Criș, adică Transilvania? (cf. Alexandru Madgearu – Misiunea episcopului Hierotheos sub contextul diplomației bizantine).

Care este motivația acestor bâlbâieli ale arheologilor și istoricilor români și mai ales, care este motivul dezinformării, manipulării și ignorării unor aspecte importante din istoria Transilvaniei și a României ?

Unde este punctul de vedere al autorităţilor locale şi de stat aferent acestei descoperiri epocale ? Sau, ca de obicei, din păcate dânşii nu sunt interesaţi de istoria neamului, fiind însă profund implicaţi în istoria distructivă pe care o promovează în prezent !

În urma discuțiilor dintre oficialitățile locale din Alba Iulia și reprezentanții Bisericii Romano-Catolice s-a ajuns la concluzia, în anul 2011, că lucrările de cercetare ale vestigiilor Bisericii Ortodoxe să fie continuate, iar zona aferentă descoperirilor să fie protejată printr-o cupolă de sticlă. S-a avansat chiar și suma necesară pentru aceasta investitie: circa 3.000.000 euro.

Ce s-a realizat în acest sens vedeți în fotografia postată de mine în primăvara anului 2013:

Fotografie făcută de Cornel Bîrsan la Alba Iulia, 

în primăvara anului 2013, 

pe locaţia ruinelor bisericii 

(se remarcă frumosul gazon verde !)