Cronologie - confruntări militare între 1390 - 1456 în care au fost implicaţi Domnitorii Ţării Româneşti şi nu numai.... !

Batalia de la Rovine

Fragment de cronologie din cartea în curs de lucru: Istorie Pierdută.Cronică Românească de Istorie Veche a anilor 1400 - 1601.

Autori: Adrian Anghel, Cristian Moşneanu şi Cornel Bîrsan

1390 În toamna anului 1390, Baiazid I atacă şi cucereşte Vidinul şi-l alungă pe ţarul Straţimir.Cu această ocazie turcii pătrund şi în Ţara Românească, ucigând şi jefuind comunităţile de la nord de Dunăre.

1391 Mircea cel Bătrân atacă, în primavara anului 1391 trupele turceşti conduse de către Firuz Bei şi le decimează. În urma victoriei obţinute, domnitorul român reocupa Vidinul, şi-l repune în drepturi pe ţarul Straţimir.

1393 Baiazid, ocupa Ţaratul de la Târnovo, luându-l în prizonierat pe ţarul Ioan Şişman. Mare parte a Vlaho-Bulgariei va fi anexată în noul imperiu turc, şi transformată în paşalâc, graniţa stabilizându-se la Dunăre. Cu aceasta ocazie este cucerită şi cetatea Silistra, aflată în stăpânirea lui Mircea.

1394 La începutul anului 1394, Mircea, pătrunde cu o puternică cavalerie românească, până la poalele versantului meridional al Munţilor Balcani, la Karnobat, unde distruge bazele achingiilor otomani.

1394 În toamna anului 1394, Baiazid pătrunde în Muntenia în fruntea oştilor sale, ucigând şi distrugând totul în calea lor

Mircea cel Bătrân

1394,Octombrie,10 Bătălia de la Rovine. În urma bătăliei de la 10 octombrie 1394, Mircea obţine una dintre cele mai mari victorii din istoria neamului. Armata otomană a fost în mare parte decimată. Cavalerul cruciat Philippe de Mezieres va relata sugestiv acest fapt: „ Baiazid a avut o altă bătălie < înainte de cea de la Nicopole > contra românilor, în care a fost înfrânt cu desăvârşire şi a pierdut în jurul a 30.000 de turci, care au murit în bătălie Umilit, Baiazid I cu trupele rămase se va retrage, în grabă la sud de Dunăre, începând munca de reîntregire a armatei otomane.

1395 În primavara anului 1395,Baiazid lansează o noua campanie împotriva Ţării Româneşti. Armata turcă de circa 40.000 de oşteni va fi susţinută şi de circa 8.000 de oşteni sârbi conduşi de catre regele Marko Kraljevic (1371-1395).

1395, Mai,17 Bătălia de pe râul Argeş. Oştile lui Mircea vor hărţui neîncetat armata turcă, aplicând şi strategia pământului ars. După mai multe ciocniri, la data de 17 mai 1395 se dă bătălia de pe râul Argeş, undeva în aproprierea capitalei. După o lupta grea, cu mari pierderi de ambele părţi, Mircea se vede nevoit să se retragă spre munţi. Se pare că ajutorul solicitat lui Sigismund nu a sosit la timp, sau nu a sosit deloc. În acelaşi timp Baiazid îşi retrage oastea, în mare parte decimată şi se repliază la sud de Dunare. În bătălia de pe râul Argeş îşi vor pierde viaţa şi regele Marko Kraljevic, eroul legendar al sârbilor şi supusul lui, Constantin Dragas Dejanovici.

1395 Dupa batalia de pe Arges la sfârşitul anului 1395, pentru a-şi reface oastea epuizată, Mircea se retrage în Ţara Bârsei. Acum va avea loc primul atac turcesc asupra Transilvaniei, atac conceput în ideea capturării sau uciderii lui Mircea.

1396, Septembrie,25 Batalia de la Nicopole. Ambele armate s-au pregătit pentu bătălie. Francezii și aliatii lor formau avangarda, iar Sigismund și-a împărțit trupele în trei: maghiarii ocupau centrul, transilvănenii formau aripa dreaptă, iar muntenii conduși de Mircea , formau aripa stângă. Baiazid și-a dispus liniile cu avangarda cavaleriei protejată de o zonă de țepușe, urmată de unitățile principale de arcași și de ieniceri, în timp ce corpul principal de oaste otoman și sârbii se ascundeau în spatele dealurilor, la ceva distanță de prima linie. De acea cavalerii occidentali au crezut că se vor lupta doar cu un număr mic de spahii.Crestinii sunt zdrobiti. Cauzele dezastrului creştin de la Nicopole trebuie analizat prin lipsa unităţii de comanda a coaliţiei, utilzarea cavaleriei grele ,incapabile să reziste atacurilor rapide ale cavaleriei uşoare şi infanteriei turce, şi mai ales a lipsei de experienţa. Să nu uităm că la anul bătăliei Jean de Nevers avea 25 de ani, iar Sigismund de Luxemburg, 28 de ani, raportat la vârsta de 41 de ani a lui Mircea, şi punând în balantă şi experienţa acestuia în războaiele purtate împotriva turcilor.

Mircea cel Bătrân si fiul său Mihail I

1419 La ȋnceputul anului 1519, Mihail I ȋntră ȋn conflict cu vărul său Dan al II-lea ce s-a ridicat cu pretenţii la tron. Dan al II-lea ce se găseṣte refugiat la curtea bazileilor bizantini chiar de la ȋnceputul domiei lui Mircea cel Bătrân se bucură susţinere polică ṣi militară a ȋnpăratului bizabtin Manuel al II-lea Paleologul(1391-1425). Luprele se incheie cu deznodamant nefavorabil lui Dan.

1419 Luptele dintre Mihail I si Dan al II-lea (aliat cu turcii) continuă ȋn toamna anului 1519. Ȋn octombrie Sigeismund de Luxemburg aflat personal ȋn fruntea trupelor maghiare soseṣte ȋn zona Banatului de Severin hotărât fiind să demareze o campanie ȋmpotriva otomanilor. Sigismund ṣi Mihail I iṣi sinconiează acţiunile , reuṣind să instaureze temporat liniṣtea ȋn zonă respingandu-i pe turci.

1420 Sultanul reuṣind să ȋnăbuṣească răscolele din Asia ṣi Balcani, ȋn primăvara anului 1420 va declara un mare război sfânt contra Ţării Româneṣti (contra lui Mihail, beiul de la Kara Iflak) urmând să ȋṣi canalizeză ȋntraga forţă ṣi urgie asupra Valahie.Această a II-a campanie otomană va fi condusă chiar de către marele padiṣah, care se găsea ȋn fruntea unei armate uriaṣe. Pentru ȋnceput, turci atacă ṣi cuceresc forăreăţle dobrogene Enisala ṣi Isaccea ṣi după aceea pe cele din Muntenia: Turnu ṣi Girgiu.Campania turcească a continuat prin jefuirea Ţării Româneṣti, turcii au capturat un mare număr de români pe care i-au luat ȋn robie. Ȋn atare condiţii, Mihail este nevoit să se retragă ȋn munţi asteptând ajutor militar din partea ungurilor.

1427,Ianuarie,24 (?) A doua lui domnei a lui Radu Praznaglava ȋncepe (ajutat de turci ) la sfărṣitului anului 1426 după că duce lupte grele cu rivalul său Dan al II-lea.

1423, Februarie, 23 Dan reuseṣte să repurteze o glorioasă victorie asupra turcilor care pătrunsese la ȋnceputul anului ȋn Valahia. Pe câmpul de luptă pierzându-ṣi viţa 36.000 de soldaţi otomani.

1424 Cu sprijim militar unguresc, la ȋnceputul anului 1424 Dan duce o nouă luptă cu Praznaglava, lupta ce se ȋnchiei cu un rezult nefavorabil pentru el ṣi este nevoit să se refugieze ȋn Transilvania.

Dan II

1427, Ianuarie, 24 Dan al II-lea alături de Don Pedro, fiul regelui Portugaliei ṣi a oṣtilor maghiare, porneṣte spre Muntenia ṣi ȋn urma unei confruntari ȋl alunga pe Radu Praznaglava.

1429 Iunie Dan al II-lea atacă cetatea Chilia dar fără sorţi de izbândă.

1430, Noiembrie, 11 Dan al II-lea atacă din nou Chilia ȋnintea de ṣi de data aceasta fără de succes.

1431,Iunie,1 După cum vedem ȋn cronicile sârbeṣti Dan al II-lea moare foarte aproape de 1 iunie 1431 ȋn lupta cu turci. Acest lucru poate fi confiramt ṣi din documente maghiare, câmd se specifică faptul că ȋn aprilei 1431 Sigismund, aflându-se la Norimberga (Nürnberg) primeṣte vestea decapitării lui Dan al II-lea.

1432, Iunie, 10 O tabără turcească se găsea amplasată la Finta ȋn apropierea capitalei Târgovoṣte. Pericolul iminent ȋl face pe Alexandru I să trimită mai multe scrisori braṣovenilor cerând ajutor. Ajutorul din partea Ungurilor si al lui Alaexandru cel Bun ajunge prea tarziu, astfel ȋncat Alexandru I Aldea este nevoie sa faca pace cu turcii mergand la adianopol sa se ȋnchine sultanului . Nu se stie daca s-a purtat vreo confruntare armata sau s-a ȋnceiat direct pace.

1432, Iulie Turcii lansează o ofensivă contra Transilvaniei, ofenisvă la care, ca vasal al sultanului, trebuie să ia parte ṣi Alexandru principele valah. Această campanie este condusă Sarzi, beglerbegul Rumeliei ṣi Hambza Beglerbegul Anatoliei. Alexandru pentru a arăta că de fapt este de partea creṣtinilor , prin comitelui de Timiṣ Ştefan Rogony, ȋl ȋnṣtiinţează pe regele Sigismund care sunt efectivele turceṣti ṣi ȋl asigrură că va trece de partea lui când va sosi armata maghiră ,impreună chiar cu Daud Celebi un pretendent la tronul imperiului Otoman : “(...)de multe ori m-au înșelat turcii pe mine acum vreau să le fac și eu tot așa; pe Dumnezeul meu că nu va rămânea nici sămânță de ei” Asigurările “beiului karavlah” nu se materiolizează, nu reuseṣte să ȋṣi unească armata cu ce a maghirilor iar turci reuṣesc să repurteze o răsunătoare victorie asupre creṣtinilor prădând ṣi pustiind Ţara Bârsei.

1436,Septembrie, 5 Impreună cu oastea maghiară ṣi ajutat de boieri potrivnici principelui valah, Vlad Dracul intră ȋn Ţara Românească având o confrunatare cu armata lui Aldea ce era sprijint de către turci. La 17 noiembrie 1436 la Constantinopol soseṣte vestea că armata turcească aliată principelui muntean reuseṣte să ȋnvrăngă pe cea a boierilor revoltaţi aliaţi cu Vlad Dracul.

Vlad Dracul

1436, Noiembrie, 17 La 31 august 1436, ȋnpreună cu o armata transilvăneană pleca spre Ţara Românească iar la data de 6 septembrie 1431 trece pe lângă Turnul Roṣu ṣi Boltiţa Desfăṣurarea ostilităţilor nu o cunoaṣtem dar ṣtim că după data de 17 noiembrie trupele lui Vlad sunt alungate de către fratele său, Alexandru I Aledea, ce este ajutat de turci.

1438 Turcii organizează o campanie contra maghiarilor iar Vlad ȋi ȋnsoţeṣte. Sunt prădate, Mediaṣul, Sighiṣoara, Mureṣul ṣi părţi din suburbiile Braṣovului. Ȋn momentul asedierii Sebeṣului, Vlad care ţinea cu creṣtinii, le pormite acestora că ȋi ajută se se ȋntoarcă din robie cu condiţia ȋnsă de a se preda. Cetatea de Baltă ṣi Sibiul rezistă atacurilor dar oaste otomană se ȋntaorce ȋncarcată cu pradă trecând prin pasul Branului.

1442, Martie , 18 Ȋn primavara anului 1442 otomanii organizează din nou o campanie contra Ungariei, armata turcească trece prin Ţara Românească ṣi pustieṣte Transilvania. Iancu de Hunedoara ce era guvernator al Ungarie ȋn acea perioadă este ȋnfrânt la Sântimbru.

1442, Martie, 23 Dupa batalia de la Santimbru, Iancu de Hunedoara isi reface armata si repurtează o mare victorie ucigândul pe Mezid bei comandatul oṣtilor turcesti ṣi pe fiul acestuia.

Iancu de Hunedoara

1443, Ianuarie,9 Pentru a-ṣi recăpăta tornul, spre sfârṣitul anului 1442, Vlad intră ȋn Ţara Românească ajutat de oaste turcească. Un detaṣamet de oaste otomană este distrus la Porţile de Fier la trecerea spre Banat iar grosul armatei otomane este decimat de către Iancu de Hunedoara ȋntr-o bătălie ce se dă lângă râul Ialomiţa. Ca ṣi consecinţă a acestor evenimente Vlad trece de partea creṣtinilor iar ȋn preajma date de 9 ianuarie 1443 se găseṣte din nou la cârma ţării ȋn local lui Basarab al II-lea.

1440, Noiembrie, 10 Regele Ungariei Vladislav I decalnṣează un nou război contra otomanilor avand ȋn fruntea oṣtilor pe Iancu de Hunedoara. Vlad ȋi este alături lui Iancu cu o oaste de 7000 de ostaṣi. Ȋnainte luptelor Iancu ȋi cere lui Vlad ca membru al ordinului Dragonului, să depună jurământ de vasalitate regelui Ungariei dar acesta refuză. Papa ȋl absoalvă de jurământ dar ȋn locul lui Vald va depune jurământ fiul acestuia, Mircea. Bătălia se dă la Varna ṣi are un deznodământ catastrofal pentru creṣtini ce sunt respinṣi peste Dunăre. Aceṣtia retrăgându-se ȋn derivă sunt călăuziţi de către Vald ṣi ostaṣii săi. Ȋn această bătălie ȋṣi pierde viaţa Vladislav I.

1445 Are loc o expediţie a flotei burgunde pe Dunăre cu scopul de a-l găsi pe regele Vladislav I despre care se credea că ȋncă mai trăieṣte. Flota avea deasemenea ca ţel demararea unei noi campanii contra turcilor, Vlad li se alătură ṣi ȋnpreună cuceresc cetatea Giurgiu ṣi Turtucaia, alte două cetăţi : Silistra ṣi Turnu nu au putut fi luate de la turci. Alături de burgunzi ṣi de armata lui Iancu, Vlad trece Dunărea pe la Rahova iar turci se retrag spre interiorul Bulgarie. Campania nu este ȋnsă continuată datorită lipse de provizii. După această expediţie reaţiile dintre Iancu de Hunedoare si Vald Dracul se ȋnrăutăţesc.

1447, Noiembrie, 10 Iancu de Hunedoara porneṣte o campanie contra “nelegiuitului Vlad, voevodul Ţării Româneṣti” pe care ȋl considera unul dintre “ duṣmanii ȋnvederaţi ai regatului Ungariei”, pătrunde ȋn Ţara Româească si il alungă pe Vlad Dracul din scaunul de la Târgoviṣte.

1448, Octombrie, 18-19 Vladislav ȋi răsplăteṣte ȋncrederea lui Iancu luând parte alături de acesta la ofensiva contra turcilor ȋn sângeroasa bătălie din 18-19 octombrie 1484 de la Kosovo Poljie. Vladislav trimite după unele surse 6000 de călăreţi (ȋn fruntea căreia se afla, se pare, fratele său Dan ) iar după altele aproape de 10000. După cronicile maghiare armata valahă piere eroic pe câmpul de luptă , după cronicile turceṣti este ȋncercuită de trupele conduse de blegerbeg-ul Anatoliei ṣi cel al Rumeliei, fiind nevoită să se predea.

1455 Relaţiile dintre Huniade si Vladislav se ȋnrăutăţesc iremediabil ȋn iarna anului 1455 când principele român trimite un corp expideţional care cucereṣte o fortăreaţă maghiară, probabil Bran sau Ada Kaleh(?).

1456 Iulie 3 Vlad Tepes , cu puţin timp ȋnintea datei de 3 iulie 1456 pătrunde ȋn Ţara Românească ṣi ocupă tronul ţării alungandu-l pe vladislav al II-lea. Alături de Vlad Ţepeṣ se aflau ṣi români din Transilvania precum ṣi boieri pribegi fugiţi din Valahia ce ȋi erau potrivnici lui Vladislav.

Vlad Tepes