luni, 14 octombrie 2013

TABELA DE MATERII ( CUPRINSUL unei carti de 1000 pagini !) : Istorie Furata.Cronica Romaneasca de Istorie Veche !


C U P R I N S


  • Prefața
  • Cuprins
  • Cuvânt de început
  • Multumiri
Partea a I – a
CRONOLOGIE

Istoria românilor în date (cronologie 2.000.000 i.Chr. – 1400 d.Chr.)

Partea a II – a
PREISTORIA

  • Vechea civilizaţie europeană (2.000.000 i.Chr. – 2.000 î.Chr.)
  • Descoperiri arheologice
  • Povestea scrisului
  • Teoria origini indo-europene
  • Vechea Civilizaţie Europeană
  • Descoperiri care răstoarnă teoria “popoarelor indo-europene” de origine asiatică
  • Teoria continuităţii

Partea a III – a
ISTORIA ANTICĂ

  • Pelasgii şi invazia triburilor grecesti ( 2000 – 550 î.Chr.)
  • Geţi, Agatârşi, Sciţi şi Persani ( 550 – 341 î.Chr)
  • Geţi şi Macedonieni ( 341 – 292 î.Chr.)
  • Daci şi geţi ( 292 – 82 î.Chr.)
  • Epoca lui Burebista ( 82 – 44 î.Chr.)
  • Regii Daci şi Romanii ( 44 – 1 î.Chr.)
  • Dacii şi Imperiul Roman ( 1 – 87 d.Chr.)
  • Regele Decebal ( 87 – 106 d.Chr.)
  • Regatul Dacic sub Decebal
  • Primul razboi Dacic a lui Traian (101 – 102 d.Chr.)
  • Al doilea razboi Dacic a lui Traian (105 – 106 d.Chr.)
  • Sanctuarul Dacic de la Gradiştea Muncelului si capitala dacilor, Sarmisegetusa
  • Dacia sub ocupaţia romană (106 – 259)
  • Răscoalele şi războaiele dacilor contra romanilor (106 – 259)
  • Dacii şi administraţia lui Publius Aelius Traianus Hadrianus (117 - 138)
  • Dacii şi administraţia lui Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius (138 – 161)
  • Dacii şi administraţia lui Marcus Aurelius Antoninus Augustus (161 – 180)
  • Dacii şi administraţia lui Marcus Aurelius Commodus Antoninus (180 – 192)
  • Dacii şi administraţia lui Lucius Septimius Severus (193 – 211)
  • Dacii şi administraţia lui Marcus Aurelius Severus Antoninus Augustus zis Caracalla (211 – 217)
  • Dacii şi administraţia lui Marcus Opellius Macrinus (217 – 218)
  • Dacii şi administraţiile lui Varius Avitus Bassus Elagabalus (218 – 222) şi Marcus Aurelius Severus Alexandrus (222-235)
  • Dacii şi administraţia lui Gaius Iulius Verus Maximinus, zis Tracul (235 – 238)
  • Dacii şi administraţia lui Marcus Antonius Gordianus Pius (238 – 244)
  • Dacii şi administraţia lui Marcus Iulius Philippus, zis Filip Arabul (244 – 249)
  • Dacii şi administraţia lui Gaius Messius Quintus Decius Traianus (249 – 251)
  • Dacii şi administraţia lui Gaius Vibius Trebonianus Gallus (251 – 253)
  • Dacii şi administraţia lui Publius Licinius Valerianus (253 – 259)
  • Ingenuus, Aureolus şi Regalianus ( 259 – 268)
  • Retragerea romană din Dacia ( 268 – 271)
  • Gaius Galerius Valerius Maximianus – Armentarius ( 250 – 311)
    • Armentarius
    • Războaiele lui Armentarius
    • Complexul istoric de la Felix Romuliana
    • Complexul istoric de la Thessalonic
  • Maximinus Daia, Licinius si Constantin cel Mare ( 311 – 337)
  • Împăraţi daco-moesi
  • Cetatea – fortificaţia de la Sarkomen a lui Maximinus Daia
  • Arcul de Triumf a lui Constantin de la Roma
  • Statui cu Daci
  • Dacia de la Constatin cel Mare la Iustinian cel Mare ( 322 – 527)
  • Constantin cel Mare şi “Recucerirea Daciei” (322-324)
  • Creştinismul în Dacia în secolele III-IV
  • Evenimentele din Pannonia din anii 357 – 359
  • Campania militară a Împaratului Valens în Dacia (367 – 368)
  • Daci, goţi si huni (375 – 391)
  • Scindarea Imperiului Roman (395 – cca. 527)
  • Ausoni, anti şi vlahi (527 - 619)

Partea a IV – a
ISTORIA MEDIEVALĂ – ISTORIA TRANSILVANIEI

  • Istoria Transilvaniei până în anul 997
  • Inceputuri
  • Invazia maghiara
  • Voievodate romaneşti în sec.IX – X
  • Voievodatul lui Salanus, urmaşul lui Kean (cca.895 – 907)
  • Voievodatul lui Menumorut, nepotul lui Morout (cca. 890-906)
  • Voievodatul lui Gelu (cca.890 – 905/905)
  • Voievodatul lui Glad (cca. 890 – 927)
  • Infiltrarea maghiară în Transilvania (900 – 997)
  • Voievodatul lui Iuliu (940-1046)
  • Ahtum, voievodul Banatului (cca. 1000 – 1028/1030)
  • Transilvania între anii 997 – 1241
  • Invazia tatară în Transilvania (1241 – 1243)
  • Transilvania între anii 1243 – 1280
  • Transilvania între anii 1280 – 1324
  • Voievodatul lui Roland Borşa
  • Roland Borşa
  • Ladislau Kan
  • Transilvania între anii 1324 - 1342 şi regele Carol Robert de Anjou
  • Transilvania între anii 1324 -1382 sşi regele Ludovic I de Anjou
  • Conflictele Romanilor din Transilvania secolului al XIV-lea
  • Transilvania între anii 1382 - 1400

Partea a V – a
ISTORIA MEDIEVALĂ – ISTORIA MARAMUREŞULUI,
OAŞULUI ŞI ŢINUTURILOR SĂTMARULUI

  • Istoria Maramureşului
  • Maramureşul, ţara Dacilor Mari
  • Cnezate si voievodate maramureşene
  • Istoria Ţarii Oaşului şi a ţinuturilor Sătmarului
  • Reşedinţa lui Attila în ţinuturile Sătmarului (?)
  • Continuitate românească
  • O familie nobiliară româneasca din anul 1326 – Cnezii Bârsan

Partea a VI – a
ISTORIA MEDIEVALĂ – ISTORIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI

  • Istoria Tării Româneşti (cca.726 – 1290)
  • Primele menţiuni
  • Marea invazie tatară de la 1241
  • Voievodatul lui Litovoi (1240 – 1278/79)
  • Cnezatele lui Ioan si Farcaş (cca.1247)
  • Voievodatul lui Seneslau (cca.1241 – 1277)
  • Negru Vodă 1291 - 1315
  • Speculatii istorice
  • Radu Negru Vodă (1291 - 1315), Întemeietorul Ţării Româneşti
  • Bărăţia din Câmpulung
  • Tihomir / Tatomir / Thocomerius
  • Concluziune
  • Istorie
  • Basarab I 1315 - 1352
  • Nicolae Alexandru Basarab 1352 - 1364
  • Vladislav I 1364 - 1377
  • Radu I 1377 – 1383
  • Dan I 1383 – 1386
  • Vlad I 1395 - 1397
  • Mircea cel Bătran 1386 – 1418
  • Începuturi
  • Bătălia de la Kossovpolje (1389) şi urmările ei
  • Bătălia de la Rovine (1394) şi urmările ei
  • Bătălia de pe râul Arges (1395) şi urmările ei
  • Bătălia de la Nicopole (1396) şi urmările ei
  • Mircea cel Bătran

Partea a VII – a
ISTORIA MEDIEVALĂ – ISTORIA MOLDOVEI


  • Moldova înainte de “descalecate” sec. IV – sec XIII
  • Începuturi
  • Bătălia de la Kalka (1223)
  • Episcopatul de la Milcov (1227)
  • Invazia tătarilor (1241)
  • Dragoş Vodă 1347 – 1354 (primul descălecat al Moldovei)
  • Dragoş Vodă – în cronici si istorii
  • Dragoş Vodă de Maramureş
  • Sas Vodă 1354 – 1359
  • Balc Vodă 1359
  • Dragoş al II-lea 1359 – 1361 (al doilea descălecat al Moldovei )
  • Familia lui Giula din Giulești în război cu Bogdan Vodă
  • Bogdan Vodă 1359 – 1367 ( Întemeierea Ţării Moldovei)
  • Ştefan, Voievod al Maramureşului şi Domn al Moldovei 1362, 1367 – 1368
  • Laţcu Vodă 1368 – 1373
  • Costea Vodă 1373 – 1375
  • Petru I Muşat 1375 – 1392
  • Roman I Muşat 1392 – 1394
  • Stefan I Muşat 1394 – 1399
  • Iuga Vodă 1399-1400

Partea a VIII – a
ISTORIA MEDIEVALĂ – ISTORIA DOBROGEI

  • Istoria Dobrogei din secolul al IV-lea şi până la anul 1400

Partea a IX – a
ISTORIA MEDIEVALĂ – ISTORIA VLAHILOR DE LA SUD DE DUNĂRE - REGNUM VALACHORUM

  • Primele menţiuni despre existenţa vlahilor balcanici (11 – 1066)
  • Conflictele vlahilor cu Imperiul Bizantin (1066 – 1185), Răscoala vlahă din Tesalia 1066
  • Războiul de independenţa al fraţilor Petru si Ioan Asan (1185 – 1197)
  • Imperiul Asăneştilor în timpul lui Ioniţa Caloianul (1197-1207)
  • Imperiul Asăneştilor sub Borilă Asan ( 1207 – 1218)
  • Expansiunea Imperiului Asăneştilor sub Ioan Asan II (1218 – 1241)
  • Urmaşii lui Ioan Asan II ( 1241 – 1323)
  • Căliman I Asan (1241 – 1246)
  • Mihail I Asan (1246 – 1256 )
  • Căliman II Asan ( 1256 – 1257 )
  • Miţu (Mitso ) Asan ( 1257 – 1278)
  • Constantin Tich (1258 – 1277)
  • Mihail II Asan ( 1277-1279) si Ivailo (1277-1279)
  • Ioan Asan III (1279 – 1280)
  • Dinastia Asan – Şişman in sec.XIV ( 1323 – 1395)
  • Mihail III Asan (1323 – 1330)
  • Ioan Alexandru (1331 – 1371)
  • Prăbuşirea statului vlaho-bulgar (1371-1396)

Partea a X – a
DIMENSIUNI ISTORICE

  • Latinitate “romanică” sau latinitate “dacică” ?
  • Utopica “Dacie Felix ”
  • Cauze si efecte istorice
  • Tripticele de la Roşia Montană şi limba latina vulgară
  • Lai = daco - geţi
  • Daco-geţi > ausoni > valahi > români
  • Istorie furată
  • Teoria latinităţii prin romanizare sau teoria latinitătii pure prin colonizare ?
  • Scoala Ardeleană
  • Teoria imigrationista a lui Röesler şi reacţiile istoricilor români
  • O altfel de istorie în viziunea istoricilor clasici, necunoscută nouă
  • Laonic Chalcocondil, un istoric pentru eternitate
  • Cronica notarului Anonymus decriptată
  • Faptele Ungurilor – Gesta Ungarum ( Introducere )
  • Cronica Notarului Anonymus

  • Oameni şi Zei
  • Zamolxis
  • Anacharsis
  • Toxaris
  • Geto-dacii, tribul Bessilor la Mănăstirea Sf.Ecaterina din Sinai
  • Codex Rohonczi, o Evanghelie Apocrifă
  • Oameni şi Lupi
  • Istorie şi tradiţii
  • Lupi şi oameni
    Oameni şi Aur



Partea a XI – a
INCHEIERE
  • Cuvânt de sfarşit
  • Bibliografie

Partea a XII – a
ANEXE


  • Tabele cronologice:
    • Triburi geto – dace
    • Oraşe dacice cunoscute
    • Oraşe dacice necunoscute
    • Regii daci
    • Împărati daco-moesi ai Imperiului Roman
    • Conducători valahi în timpul regalitatii lui Attila
    • Conducători ai formaţiunilor statale în timpul invaziei maghiare
    • Conducători în Dobrogea
    • Conducătorii Imperiului Vlaho-Bulgar
    • Domnitorii Ţării Romăneşti
    • Conducatorii Tarii Moldovei
    • Domnii Moldovei
    • Voievozii Transilvaniei
    • Voievozi si cnezi maramureşeni
    • Împarati romani
    • Regii Ungariei
    • Conducătorii Bulgariei
    • Popoare Migratoare

  • Genealogie (arborele familiilor):
  • arborele descendenței Arpadiene și a urmașilor lui Gelu Blacul și Menumorut
  • familia Voievodului Tatomir
  • dinastia Dragoş Voda
  • dinastia Bogdan – Ştefan – Muşatini
  • dinastia Basarabilor
  • dinastia Asan
  • familia Cneazului Bârsan
  • arborele descendentei triburilor maghiare

comenzi pe: cornel_birsan@yahoo.com

joi, 10 octombrie 2013

"Vulcanul" şi "Canionul" din loc. Visuia, o ciudaţenie a naturii !

Mai zilele trecute mi-au parvenit o serie de fotografii despre o ciudăţenie a naturii din localitatea Visuia, comuna Miceştii de Câmpie,  Judeţul Bistriţa – Năsăud.  Este vorba de un “canion” creat în urma dezagregarii unui deal, posibil con vulcanic, sub influenţa apelor freatice şi a celor provenite din  precipitaţii care au dus la eroziuni treptate ale pământului. Fenomenul petrecut în timp istoric este foarte vizibil şi impresionant de spectaculos, cu aspect selenar, nemaiîntâlnit la noi.
Localitatea Visuia este componentă a comunei Miceştii de Câmpie din Judeţul Bistriţa – Năsăud. Numele de “câmpie” dat zonei este ciudat doarece ţinutul este unul de dealuri, iar localitatea Visuia este aşezată într-o căldare formată de dealurile înconjurătoare.
Doi ambiţioşi mountain- bikeri : Tiberiu Iudean şi Nicu Ienciu s-au aventurat în escaladarea “vulcanului” şi au străbătut întregul canionul, bucurându-se de fantastica privelişte asemeni copiilor.
Mesajul lor, însă este unul dureros: “mergeţi şi vizitaţi, dar faceţi bine nu lăsaţi în urma voastra toate gunoaiele, stimaţi con – ţărani !”


Localitatea Visuia este situata in sudul judetului Bistrita - Nasaud

Accesul se poate face de pe drumul judetean DJ 162 Micesti de Campie - Visuia

Vedere dinspre drumul judetean DJ 162. Zona este situata la circa 3 km de localitatea Micesti de Campie. Din aceasta parte nu realizezi decat o surpatura de teren.

Detaliu dezagregare deal

Tibi Iudean fata in fata cu provocare

Nicu Ienciu 

Urcusul, spre cea ce a fost coama unui deal

O vedere de ansamblu

Garguie de piatra si pamant

Vedere a canionului

Tibi Iudean si provocarea inaltimilor !

Intrarea in canion !


Zidarie din piatra de gresie si argila nisipoasa, rezultata in urma infiltratiei apelor pluviale

O spectaculoasa roca pe care se vad urmele scurgerii lavei lichide

CANIONUL !

Intrarea in canion

Canionul se intinde pe o lungime de circa 800 - 900 m

Se disting structurile geologice formate din tuf vulcanic, placi de granit in amestec cu argila nisipoasa

Se constata continua erodare a stancilor canionului. Bucata de piatra desprinsa din peretii canionului (vezi sus) are o greutate de circa 1000 kg !


In conul vulcanic s-a format un lac, pe vremuri limpede si foarte rece pe care l-am vazut prin anii 90 !. In prezent zona lacului este napadita de vegetatie. 

Roca impresionanta ca aspect si forma.

Lacul, in prezent mlastina se afla in centrul la cea ce a fost pe vremuri conul vulcanic !

Nicu Ienciu constata erodarea continua a terenului.

Iazul format la iesirea din canion

Mountain - bikeri au constatat ca in iaz localnicii "dau" la peste !

Vedere a canionului dinspre iaz.

Vedere de ansamblu a vulcanului explodat !

Vedere de sus, de pe dealurile invecinate.

Copyright pentru poze:
Tibi Iudean,
Nicu Ienciu.
Text: Cornel Birsan











duminică, 6 octombrie 2013

Rețete de bucătărie ca la... Moșu acasă !

Azi, o prăjitură specială: „Insulă Plutitoare „ !

Dezamăgit de lipsa de interes a românilor pentru istoria veche a neamului nostru, am hotărât să-mi închid pagina de blog: istorie-furata.blogspot.ro și să mă auto-exilez de pe Facebook !
Dar la insistențele unor buni prieteni, nu voi renunța încă la pagina de blog, dar o voi reconverti, în spiritul politicii” de azi !

Având ca model un celebru autor: Al. O. Teodoreanu, zis și "Păstorel" (!) și a lui lucrare “Gastronomice”, voi încerca să vă împărtășesc din propria-mi experiență culinară, un hobby la fel de bine cercetat ca și Istoria, și să vă prezint câteva retețe mai puțin cunoscute Dumneavoastră.


Pentru prima postare m-am orientat spre o prăjitură deosebit de specială, numită „Insulă Plutitoare” !.


Rețeta acestei prăjituri Regale am învătat-o de la mama mea.
Această delicatesă era preparată de către bucătăresele de o parte și de alta a graniței româno-maghiare, pe linia Satu-Mare ÷ Oradea.
Nu se știe exact cine a inventat-o, bucatăresele maghiare sau cele românce ?
Cert este însă faptul că existau deosebiri esențiale de concepție, în arta preparării, unguroaicele prepară prăjitura (Uszo Sziget) doar cu lapte, pe când bucatăresele noastre preferă o rețetă mai consistentă, folosind crema de la Laptele de Pasăre!
În privința dulceții, amble părți sunt în consens, bucătăresele folosind doar dulceața de caise.
Bărbații sunt și ei în consens cu bucătăresele de ambele nații, folosind cu multă plăcere același produs din caise, uneori și cu piersici, dar sub forma lichidă: Baratk Palinka !


Să vedem procedura de alcătuire:


Pasul I - se “înbălsămeazăîn rom 300 gr. de stafide și se lasă la macerat circa 2 ore;


Pasul II - se pregătește un blat de pandișpan compus din:
5 ouă
5 linguri zahăr
5 linguri ulei 5 linguri faină


Mod de preparare:
Se separa ouăle,
cu grijă;
Se bat albușurile spumă, cu un praf de sare și zahăr;
Se adaugă ușor gălbenușurile, apoi uleiul în fir subțire și făina (neapărat cernută!
);
Se toarnă aluatul într-o formă de tort, tapetată bine-bine cu unt și făină sau punem hârtie de copt (variantă mai simplă...),
...și se coace la foc mic, în cuptorul preîncălzit, cca. 20-25 de minute.

Pasul III - se prepară laptele de pasăre din:
6 gălbenușuri
4 linguri de zahăr
2 plicuri zahăr vanilinat, sau baton vanilie
1,5 l lapte
1 lingură de făină



Mod de preparare:
Separați gălbenușurile de albușuri (atentie albușurile se vor folosi la final);
Se freacă albușurile cu zahărul și cu vanilia până obținem o spumă în care nu se mai simte zahărul ca textură, după care încorpărîm și o lingură de făină;
Laptele se pune la fiert, iar când începe să fiarbă, se toarnă ușor amestecul de ouă și zahar, amestecând bine, ca să nu se prindă de fundul vasului, până se îngroașă puțin amestecul (o smântână care curge...)
După ce s-a legat crema, laptele de pasare se pune la rece, în cămară (asta ca să nu-i tenteze pe cei mici...);

Pasul IV și definitoriu - asamblarea prăjiturii:

se taie în două blatul de pandișpan și se umple cu dulceață de caise, după care suprapunem cu multă grijă cele două părți;

se taie blatul umplut cu dulceață în bucățele de 1x1 cm;

se așează într-un vas mai mare (preferabil yena) straturi, cam așa: primul strat de pandișpan, peste care se presară stafidele ușor amețite și se fixează cu lapte de pasăre; continuăm în această ordine până terminăm ingredientele, având grijă să terminăm cu crema delicioasă din lapte; apoi presăm ușor tot amestecul, pentru uniformizare;

se bat albușurile spumă și adăugăm la final două linguri de dulceață (de caise sau depinde de preferință...), iar spuma obținută se așează cu grijă peste amestecul din vas; dacă doriți, se pot înlocui albușurile cu frișcă, preparată tot cu dulceață de caise. E un deliciu!

prăjitura se pune la frigider timp de patru÷cinci ore, după care se poate servi: cu prietenii, cu cei dragi, cu cine doriți! Nu avem contraindicații...;

ca fandoseală, se poate adaugă la servire și o lingură de înghețată !


VĂ DORESC POFTĂ BUNĂ !

Pentru mine, plăcerea e aproape la fel de mare ca a unei pagini de istorie... sau pe aproape !