Ultima
modă
apărută și pe spațiul internetului
este scoaterea de la naftalină
a unei oarecare părți
a “nobililor” transilvăneni,
în
special
pe
cei de origine maghiară
sau secuiască.
Vezi
recentul
caz
al
contelui secui Mikes
pe :
http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2012/sezonul-2/contii-de-zabala-urmasii-unei-famili-alungata-de-comunisti-s-au-intors-in-covasna-si-ofera-locuri-de-munca-satenilor.html
http://www.zabola.com/mikesofzabola/%20.html
Care
este motivația
acestei insistențe
?
Îi
las pe "iluminații"
nostri oameni politici să
ne "lumineze" cu această
problemă,
așa cum au facut-o și până în prezent, cu multă
profesionalitate
!
Eu,
la rândul
meu, voi încerca
să
vă
prezint adevărata
origine a familiei Karolyi
și
câte
puțin
din istoria orașului
Carei.
O istorie dezbrăcată de exagerări și falsuri contrafăcute.
Castelul
Karolyi din Carei
Deoarece
va exista un pic de suspiciune la citirea acestui articol, vreau să
vă
amintesc ca cercetarea s-a făcut
pe baza documentelor găsite
și
studiul unor articole recent apărute
pe această temă.
În
același
timp,
vreau să
precizez că
numele meu nu are nici o legătura
cu cele pe
care
le voi prezenta mai jos;
este pur și
simplu o coincidență
de nume.
Prima
mențiune
despre orașul
Carei, prezent în
documente sub forma Karul,
este la 7 februarie 1320, când
regele Carol Robert de Anjou (1308 - 1342 ) cere capitlului de
la
Oradea să
cheme în
judecată
o serie de nobili,
printre care: Andrei
din Karul (Carei),
Alexandru din Rezughe (Resighea) şi Pavel din Beruey (Berveni).
""Judecata
în faţa regelui urma să aibă loc la Matesalka (localitate din
Ungaria). Acel nobil
Andrei din Karul (Carei)
a ieşit în ziua chemării în faţa regelui, la limita hotarelor
sale, adresând trimişilor capitlului orădean cuvinte grele şi a
vrut să-i ucidă. Aceştia au scăpat cu fugă.” (Ibidem,
Documente privind Istoria Românilor, veacul al XW-lea, vol. l,
1301-1320, Bucureşti, 1951, Doc. 388/1320 şi 420/1320. Documente,
Istoria Românilor, veacul al XIV-lea, vol. 3, 1320-1340,
Transilvania, Bucureşti, 1951, Doc. 263/1335). ""
[
Corneanu,
Ioan,
prof.
dr. și Lacrima Teocan - CAREI - cetate de ţară românească.
Adevăr şi mistificare, postat pe pagina:
http://www.dacoromania-alba.ro/nr36/carei.htm
Ulterior
numele de Carei va fi prezent în
documente ca și
entitate teritorială
de sine stătătoare
sau
legată
de domeniile aparținătoare
localității
și
adaugată
la
numele
localnicilor (ex. Andrei de Karul).
În
articolul Pe
urmele familiei Károlyi,
partea I și
a II-a
din ziarul online Sătmăreanul:
http://www.satmareanul.net/2011/11/21/pe-urmele-familiei-karolyi/
din
păcate nesemnat, precum și în lucrarea „Codex
diplomaticus comitum Károlyi de Nagy-Károly. A nagykárolyi gróf
Károlyi család oklevéltára.” Szerk. Géresi Kálmán. I-V
(1253-1707). Bp. 1881-1897
http://kt.lib.pte.hu/cgi-bin/kt.cgi?konyvtar/kt06030101/1_0_1_pg_iii.html
cititorul
va afla o Istorie fabuloasă
a familiei Karolyi
de Nagy-Karolyi,
plecând
de la celebrul conducător
de triburi maghiare,
Kurszan !
“ Ce
legătură au toate aceste poveşti cu neamul Károlyi? Cine e acel
strămoş legendar despre care familia îşi leagă obârşia pe
aceste ţinuturi? Tradiţia vorbeşte despre căpetenia unui trib, pe
nume Kund. Despre Kund şi fiul acestuia Korszan (sau Kurszan) aduce
vorba în cronicile sale şi Anonymus, ca fiind căpetenia celui
de-al patrulea trib de războinici maghiari care s-au aşezat pe
aceste pământuri. Alţii vorbesc despre unul dintre nepoţii lui
Kurszan, Kaplony, care ar fi de fapt, adevăratul strămoş al
familiei Károlyi. „
[
Pe urmele familiei Károlyi ]
“Curzan
(Kurszan), fiul lui Cundu, este conducător al maghiarilor în
perioada lor de expansiune, de la începutul secolului X. În anul
902, după alţi istorici 904, este invitat de către nobilii
bavarezi la un ospăţ la Fischa, lângă Viena. Kurszan, împreună
cu toată suita lui, sunt asasinaţi de către bavarezi. Moartea
acestuia deschide drumul spre conducere lui Arpad, întemeietorul
dinastiei arpadiene, care va conduce Ungaria între anii 905 şi
1301.
“ [
Cornel Bîrsan
- Istorie Furată.Cronică Romănească de Istorie Veche
]
Atât
prin articolul din "Sătmăreanul"
cât
și
prin "Codex" se încearcă
convingerea
noastră
cu faptul că
un nepot al
lui Kurszan, pe nume Kaplony,
ar fi fondat așezarea
Căpleni,
aflată
în
vecinatatea Careiului, după
care ar fi intrat în
posesia Careiului,
generând
familia
Karolyi.
Din
păcate,
totul este un fals, o fabulație
cu
pronunțat
iz de legendă.
Documentele
existente în
lucrarea „Codex
diplomaticus comitum Károlyi de Nagy-Károly, ne dezvăluie
însă
cu totul o altă
realitate istorică.
Într-adevăr
a existat o familie Kaplony,
proprietară
a domeniului de la Căpleni,
fapt dovedit prin documentele timpului,
începând
din anul 1288,
când
sunt menționați
Elya,
fiul lui Georgy și
fiul său
Petro din neamul Koplen (Elya
filio Georgy et Petro filio suo de genere Koplen)
În
același
document însă
apare și
familia de origine saxonă
(germană
?) Vrdund:
Petru și
Andrei,
fiii
comitelui Simon Vrdung (Petro
et Endus filys comitis Simonis dicti Vrdung).
Ulterior,
numele acestei familii va fi prezentat în
documentele timpului sub o formă
transiterată
în
limba maghiară:
Ördög = Diavolul.
Pentru
o perioadă
lungă
de timp,
cele două
familii vor hotărî
destinele ținuturilor
Careiului și
ale domeniilor aparținătoare.
Cu timpul,
familia Kaplony
va dispărea
din documentele vremii, iar familia Vrdung
va prospera acaparând
tot
mai mult din domeniile
Careiului.
Pentru
o mai bună identificare a personajelor timpului, secretarii
cancelariei maghiare vor adauga la numele acestei familii și numele
localităti Carei, Karul.
În
general istoricii și oamenii de rând asociază numele Careiului cu
familia Karolyi. Sunt greșite teoriiile prin care familia Karolyi
și-ar fi luat numele de la localitate sau că familia Karolyi ar fi
transmis acest nume localității. Concluzia istoricului maghiar
Karácsony János este foarte realistă
în acest sens:
„Nu
se poate atribui numele oraşului Carei, de la numele familiei
nobiliare Karoly (...), această denumire <a localității>
derivă din numele vechii denumiri româneşti, care pe parcursul
timpului a suferit modificări.”
(Karacsany Ianos, op. cit., p. 29-30).
Abia
după
anul 1345,
în
documentele timpului,
familia Vrdung - Ördög va fi pomenită
și
cu
menționarea
localității,
personajul fiind Simon
filis Andree dicti Vrdung de Karul.
Pană
atunci descendenții
familiei Vrdung au
fost
menționati
doar sub forma:
Nicolaum
Simonem Michaelum et Marhardum filias Andree dicti Vrdung.
Se
cuvinte o atenționare
în
acest moment, numele familiei saxone va fi Vrdung
de Karul
și
nu "de
Karolyi".
Acest prim personaj "Karolyi"
va apărea
abia
la mijlocul secolului al XV-lea,
purtând
chiar numele de "Karolyi"
!
La
2 noiembrie 1346, Simonis Michaelis Nicolai și Merhardi, fiii lui
Andrei de
Karul,
vor obține de la regele Ungariei, Ludovic I de Anjou (1342 - 1382)
permisiunea de a organiza în fiecare sâmbătă a săptamânii un
târg de țară.
Pe
parcursul timpului, averea și influența familiei Ördög
va spori, aceștia reușind să dobândească unele proprietăți în
estul regatului maghiar, în zona orașului Komárom
(Komárom este un oraș împărțit în 1919 între Cehoslovacia și
Ungaria.), astfel că începând din anul 1392 vor fi mentionați în
documente ca și Castelani de Komárom:
Ladislaum
filium Marhardi de Karul castellanum de Kamaron.
Iată
dovada că
familia Vrdung
nu avea nici un castel în
Carei și
nici nu vor reuși
niciodată
să-și
construiască
vreunul. Voi povesti acest fapt mai în
detaliu
la momentul cuvenit.
Careiul,
în
secolul al XIV-lea și
al XV-lea a fost un simplu sat cu case de locuit și
în
mod
sigur cu
o
biserică.
În
secolul al XV-lea familia Ördög va fi în
continuare numită,
în
documente, Vrdung de Karul.
KAROLYI
DE NAGY-KAROLYI
În
anul 1459 apare prima mențiune despre un Karolyi.
Într-un
document datat la 12 ianuarie 1459, emis de capitlu de Tytulensis,
este confirmat ca proprietar al moșiei Karul: Johannis
de Karol !
Cine
este însă acest Johannis de Karol ? De ce Karol și nu Karul ?
Johannis
de Karol
este fiul lui Carol
Coroi de Oncești,
care la rândul lui se trăgea din familia Cneazului
Stanislău Bârsan de Bârsana
!
Veți
surprinși de această afirmație, dar pe baza documentelor istorice
și a studiului comparat al blazoanelor nobiliare foarte mulți
istorici printre care Ioan
Mihaly de Apșa
(1844 - 1914) și Alexandru
Filipașcu
(1902 - 1952) confirmă această realitate istorică! Mai mult, ca o
mică paranteză voi aminti că însuși Ioan Mihaly de Apșa se
trăgea, la rândul său, din Voievozii și Cnezii de Sarasău și
Bârsana!
Cneazul
Stanislău Bârsan a fost înnobilat de către regele Carol Robert de
Anjou la 22 septembrie 1326, urmare a vitejiei dovedite în luptele
purtate împotriva tătarilor. Cu această ocazie primește ca danie
regală ținutul Strâmturii, unde Stanislău va creea Cnezatul
Bârsanei.
La
aceea vreme Codrea, fratele său, era Voievod al Sarasăului.
După
câteva zeci de ani, urmașii familiei Bârsan, vor deveni, la fel ca
și alți cnezi și voievozi maramureșeni „infideli
notorii”
ai regalității maghiare, pierzându-și rând pe rând rangurile și
proprietățile din Bârsana și ținuturile Sarasăului.
Vezi
mai multe amănunte pe pagina Istorie Furată, capitol, Voievozii și
Cnezii Bârsan - o familie nobiliară românească din anul 1326.
http://istorie-furata.blogspot.ro/2013_09_01_archive.html
Abia
în timpul lui Iancu de Hunedoara, unele ramuri ale familiei Bârsan
încep să-și reafirme statutul de nobili și să lupte pentru
recăpătarea moșiilor.
Primul
va fi Gheorghe Mariș, nepotul Voievodului Codrea Bârsan de
Sarasău, care, împreună cu nepoții săi, Simion și Ioan vor
participa la bătăliile duse de către Iancu de Hunedoara împotriva
turcilor. Gheorghe Mariș își va pierde viața pe câmpul de luptă
în anul 1444, dar nepoții Simion și Ioan, ca mulțumire pentru
serviciile aduse, vor primi ca donație, în anul 1447, din partea
lui Iancu de Hunedoara, cnezatul Cuhei. Descendenții lui Gheorghe
Mariș vor fi peste timp Homo Regius, comiți, juzi ai nobilimii și
vice - pretori.
Tot
în această perioadă ramura Stanislău Bârsan, prin Carol Coroi de
Oncești și fiul său Ioan, va relua lupta de redobândire a
moșiilor și proprietăților pierdute.
În
1459, la un an după ocuparea tronului Ungariei de către Matei
Corvin (1458-1490), Ioan,
fiul lui Carol
este confirmat/împroprietărit cu moșia Karul, în detrimentul
familiei Vrdung.
Datorită
acestui fapt, Ioan
Caruli
va intra, începând din anul 1461, în conflict direct cu familia
Vrdung, reprezentată de Ladislau, fiul lui Lancz de Karul.
Dar
în anul
1467, Carol
Coroi de Oncesti
și fiul său Ioan,
vor fi ridicați la rangul de liberi
- baroni
de către regele Matei Corvin, urmare a vitejiei dovedite în luptele
purtate în Moldova, în timpul conflictului dintre Matei Corvin și
Ștefan cel Mare.
În
documentele ulterioare ale timpului Johannis
de Karol
va fi menționat alături de soția lui Anna și de fiii săi,
Johannis și Andree de Karol. În anul anul 1473, regele Matei Corvin
îi numește într-un document pe fiii lui Ioan
Caruli:
fidelium
nostrorum nobilium!
Intrat
într-un con de umbră, Ladislau, fiul lui Lancz Vrdung de
Karul va încerca să recâștige terenul pierdut chiar cu prețul
răzvrătirii împotriva regelui. Împreună cu un grup de nobili
fideli, va începe, în anul 1473, construcția unei fortificații în
jurul bisericii din Carei fără a cere acceptul regelui Ungariei.
Căutând să-și consolideze puterea, va organiza și o mica armata
angajând mercenari.
Dar
în anul 1482, printr-un act emis de cancelaria regală maghiară la
1 mai, regele Ungariei, Matei Corvin îi interzice lui Ladislau Lancz
construirea unei cetății sau a unei fortificații, permițând doar
construirea caselor de locuit (nec
castrum, necue fortalicium pro habitacione)
Care
este originea numelui de Carol ?
Deoarece
Carol Coroi de Oncești se trage din Cneazul Stanislău Bârsan, pe
linia Stanislău
- Radu - Ioan - Dragoș
- Stanca Bârsan
- Vlașin
- Carol Coroi de
Oncesti, este mai mult ca sigur ca numele de Carol
să-i fi fost dat de părinți sau bunici în memoria lui Carol
Robert de Anjou (Karolyi Regis), cel care l-a înnobilat pe strămoșul
său, Cneazul Stanislău de Bârsana.
Din
acest Carol, numit și Coroi de Oncești se vor trage familiile Cora,
Coroi de Oncești, Coroianu de Coroieni, Caruli și Karolyi de Nagy
Karolyi !
Trebuie
remarcat faptul că
Johannis de Karol (Ioan Caruli) și
urmașii
săi
sunt prezentați
în
documentele maghiare ale timpului simplu ca și
de
Karol, tocmai
pentru a
se
evita confuzia cu familia Vrdund
de Karul
!
"Într-un
document comitantes din 1491, <Ioan
>
Caruli
este numit Bârsan
Coroi și
este condivizional cu Hodor
de Bârsana.
....
Familia
Karoli primește
ordinul Dragonului. În
1622,
Susana Karoli se căsătorește
cu Gabriel Bethlen, principele Ardealului. Mihai Karoli este
consilier al principelui Ardealului, care îi
va conferi titlul de Cavaler al Pintenului de aur. În
5 aprilie 1712 împăratul
și
regele Carol III ridică
la rang de grof pe Alexandru, Freiherr Karoli, Generalissim de
Ungaria și
Obergespann"
[ FILIPAŞCU, ALEXANDRU , dr. - Enciclopedia familiilor maramureşene
nobile de origine română, Ed. Dacia, 2006 ]
Blazonul
lui Alexandru, Freiherr Karoli,
Generalissim
de Ungaria și
Obergespann
Demn
de remarcat este faptul că
istoricii menționează
ca o ciudățenie
faptul că
pe domeniile
familiei Karolyi
erau foarte mulți
români:
'' Atât de mulţi erau românii pe domeniul familiei Karoly, încât
erau folosiţi inclusiv la paza cetăţii, şi aveau un cartier
distinct, cel mai mare, fiind numit „cartierul haiducilor”, având
o conducere proprie, formată din comandant şi doi juraţi. De
reţinut că, inclusiv comandanţii lor, însărcinaţi cu paza
cetăţii, foloseau comanda în limba română: „Griji, prinde
pistolu, dă-i foc”.'' [Corneanu,
Ioan,prof. dr. și Lacrima Teocan- CAREI - cetate de ţară
românească. Adevăr şi mistificare]
Este
absolut normal odată
ce familia Karolyi era de origine româna!
Iar familia,
la descălecatul
ei în
Carei,
a venit însoțită
de o mulțime
de norod din Maramureș,
în
marea majoritate români
!
Tot
din această
spiță
a lui Carol Coroi de Oncești
se vor trage și
frații
Ioan și
Ștefan
Caruli care,
în
anul 1550,
vor
reuși
să
reintre în
posesia moșiei
de la Bârsana-Maramureș,
după
139 de ani (1411)
de
când
le-a fost luat
dreptul de proprietate de către
regele Sigismund de Luxemburg!
Ca
și
o curiozitate,
alți
descendenti ai familiei Coroienilor au fost: marele memorandist Iuliu
Coroianu (1847 - 1927), omul politic Iuliu Maniu (1873 - 1953) și
academicianul A.C.
Cuza
(1857-1937).
BLAZOANE
MEDIEVALE
Mulți
dintre cititori vor rămâne
contrariați
de cele scrise de mine, dar țin
să
vă
amintesc că
toate informațiile
sunt luate din documentele timpului !
O
alta dovadă
a originii românești
a familiei Karolyi
sunt blazoanele
medievale.
În
articolul "Pe
urmele familiei Károlyi partea I si a II-a, din ziarul online
Sătmăreanul" autorul,
vorbind
despre blazonul familiei Kaplony, pe care îl identifică cu cel al
familiei Karolyi, face grave confuzii:
„ Însă,
pentru a mai adânci misterul mai trebuie adăugat că „kaplony”
este un cuvânt de origine turcă, şi înseamnă tigru.......... Chiar dacă ne-am aştepta ca pe blazonul familiei să găsim un tigru, în ciuda tradiţiei, începând cu veacul al XIII-lea, pe blazon nu apare tigrul ci un uliu care ţine între ghearele piciorului drept o inimă.” [ Pe urmele familiei Károlyi]
Atunci cum se explică faptul că pe blazoanele (!) familiei Karolyi nu apare nici Tigrul și nici Uliul, ci Leul ridicat în două picioare și Lebăda !
În
imagine blazonul familiei Karolyi existent pe zidul
castelului de la Carei. Se remarcă
în
mod evident
că
pasărea
este o lebădă
și
nu un uliu. În
decursul timpului familia Karolyi
a mai adăugat
ca simbolistică
inima
cu cruce, semn al loialității
față
de rege
și
dragonul. În
mod identic și
familia Dragffy,
care se trăgea
din Drăgoșești,
și-a
adăugat
ulterior pe blazon dragonul care își
înghite
coada.
Pe
coperta lucrării Codex
diplomaticus comitum Károlyi de Nagy-Károly. A nagykárolyi gróf
Károlyi család oklevéltára. (Arhiva de documente a familiei
grofului Karolyi de Nagy Karolyi) se
remarcă în mod foarte clar că nu este vorba de nici un tigru, ci
chiar de cinci
lei ridicați în picioare, ținând între labe o sabie sau o lance.
Se vede și pe acest blazon că în decursul timpului el a mai fost
îmbogățit cu semne simbolistice: o
pasăre,
un cerb, un cavaler care ține
în
mână
o sabie și
un cap de tătar.
Cavalerul
care ține
în
mână
un cap de tătar
este simbolul
specific
maramureșenilor
care au luptat cu tătarii.
Vezi blazonul familiei Pașcu
de Bârsana
și
Ieud.
Atunci
care este legătura
dintre familia Kaplonyi și
Karolyi ?
Niciuna
!
Blazonul
familiei Carol Coroi de Oncești și Hodor de Bârsana.
Se
poate remarca în mod clar lebăda omniprezentă și în blazonul
familiei Karolyi de Nagy Karolyi, postat pe peretele castelului de la
Carei. Singura deosebire sunt „adăugirile”
ulterioare,
inelul fiind înlocuit
cu o inimă
cu cruce și
adăugat
dragonul circular.
Blazonul
familiei Cora, Coroi de Bârsana.
Blazonul
familiei Coroian de Coroieni și Vima Mică.
Pasăre
stilizată, asemănătoare cu un vultur de această dată. Se remarcă
diferența tot mai pronunțată în simbolistica blazoanelor, dar cu
variațiuni pe aceeași temă.
Și
blazonul familiei Cneazului Stanislău Bârsan de Bârsana
Octav-George
Lecca în lucrarea sa “ Familii boiereşti române” menţionează
existenţa unei familii oltene pe nume Bârsescu, precizând
originea acestei familii ca pur oltenească !?
În
anii 1700 şi 1719 trăiau la Craiova urmaşii acestor boieri: Chirca
şi Nan
Bârsescu.
(v.Hurmuzachi, rapoarte). Despre descendenţii lor nu mai ştim
nimic. (Stema: un leu ridicat (lion rampant) <nota de Mateiu
Caragiale>.” (acesta este identic cu blazonul
familiei Bârsan din Maramureş ! )
Blazonul
familiei Mihalca de Ariniș, descendentă din familia Bârsan
Blazonul
familiei Mihaly de Apșa, descendentă a familiei Bârsan (vezi Ioan
Mihaly de Apșa)
Care a fost scopul acestei prelegeri ?
Pur și simplu demonstrația faptului că și familia Karolyi de Nagy-Karolyi a fost la origine românească, asemeni familiilor Dragffy, Banffy, Kendeffy, Hunyady și multe alte altele, pe care conjunctura și momentul istoric le-a obligat să se maghiarizeze și de multe ori chiar să-și schimbe și crezul în Dumnezeu, pentru a supraviețui !
Bibliografie:
Care a fost scopul acestei prelegeri ?
Pur și simplu demonstrația faptului că și familia Karolyi de Nagy-Karolyi a fost la origine românească, asemeni familiilor Dragffy, Banffy, Kendeffy, Hunyady și multe alte altele, pe care conjunctura și momentul istoric le-a obligat să se maghiarizeze și de multe ori chiar să-și schimbe și crezul în Dumnezeu, pentru a supraviețui !
Bibliografie:
- Articol
fara autor - Pe
urmele familiei Károlyi partea I si a II-a, din ziarul online
Sătmăreanul
- Corneanu,
Ioan,prof.
dr. și Lacrima Teocan -
CAREI
- cetate de ţară românească. Adevăr şi mistificare, postat pe
pagina http://www.dacoromania-alba.ro/nr36/carei.htm.
- Géresi
Kálmán -
Codex
diplomaticus comitum Károlyi de Nagy-Károly. A nagykárolyi gróf
Károlyi család oklevéltára I-V (1253-1707). Bp. 1881-1897
- MIHALYI
DE APŞA, Dr. IOAN – Diplome Maramureşene din secolele XIV si XV,
editia a IV – a, ediţie coordonată si completată de Vasile Iuga
de Sălişte, Ed.Dragoş Vodă Cluj – Napoca, 2009
- FILIPAŞCU,
ALEXANDRU , dr. - Înstrăinarea unor familii şi averi
maramureşene prin încuscrirea cu străinii - Revista Transilvania
nr.10/1942
- FILIPAŞCU,
ALEXANDRU , dr. - Enciclopedia familiilor maramureşene nobile de
origine română, Ed. Dacia, 2006
- JOODY,
PAL- Cercetarea calitaţii de nobil în Comitatul Maramureşului,
anii 1749 – 1769, Ed.Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş
Voda” , 2003
- BÎRSAN,
CORNEL - Istorie Furată.Cronică Romănească de Istorie
Veche,Ed.Karuna Bistrița, 2013
Munca titanica ati depus la acest articol.
RăspundețiȘtergereCiudat can am inceput sa citesc articolul am vazut chipul imaginea numitului Bogdan Voda care nu seamana a roman!-ci mai degraba Khazar (Turc/Mongol/Tatar) :(
Dragă Gloria, miracolul nu este că facem această muncă, ci faptul că suntem fericiți să o facem.
ȘtergereNu haina îl face pe om. Haina îl face pe om să pară ceea ce nu este.
Fustă pentru bărbați
Haina asta demodată
Te face din băiat fată
Mă tot mir cum a putut
Să existe în trecut